Senatorul DARIUS BOGDAN VALCOV a sustinut o DECLARATIE POLITICA, intitulata "Dincolo de linsajul mediatic din ultimele saptamani, putem redescoperi impreuna institutia prezumtiei de nevinovatie?", pe care o puteti citi in continuare.

Voi sustine, in fata dumneavoastra, o declaratie mai mult decat necesara, daca este sa tinem seama de contextul general al societatii romanesti din ultima perioada.
Dezbaterile publice, temele care sa arate drumul pe care societatea romaneasca trebuie sa mearga, au fost inlocuite cu acele stiri de ultima ora care exprima activitatea curenta a Directiei Nationale Anticoruptie. Nu voi afirma, desi exista premise care conduc la o opinie publica acceptata in acest sens, ca in Romania justitia se face la televizor. In lipsa de probe materiale, retin si nu impartasesc, in spatiul public, ideea unei vendete, a unei actiuni concentrate, savarsita de catre reprezentanti ai unei institutii a statului de drept, impotriva unor cetateni. Vinovati, intr-o prima infatisare, doar pentru faptul ca detin, la nivel central, judetean si/sau local, functii in structurile de interes public.
Refuz sa accept premisa ce ar sustine ca exista un spate al acestor actiuni, iar undeva in zona pupitrului de comanda se afla, dincolo de dreptate, lege si ordine, si altceva. Insa, toata retinerea manifestata si impartasita acum dumneavoastra o formulez doar ca o ipoteza de lucru. Asta pentru ca institutiile respective ale statului, dar, si aici voi insista pentru a marca esenta acestei declaratii politice, cat si persoanele vizate de aceste anchete, trebuie sa beneficieze de efectele reale ale uneia din piesele de rezistenta ale statului de drept, ale justitiei echitabile: prezumtia de nevinovatie.
Observ si remarc acest lucru cu deosebita tristete: ca cei care sunt vizati de anchete nu sunt priviti, atat de catre organul care instrumenteaza cauza, cat si in exprimarile publice ale acestuia, ca potentiali faptuitori. Actiunile pe care le vedem cu totii in buletinele informative, cat si in comentariile post-factum, savarsite in diverse zone media, beneficiaza de un suport exagerat al unor dispozitive de siguranta si ordine publica, desfasurate astfel tocmai pentru a induce, indirect, ideea de gravitate, de pericol public in situatie extrema.
Se pot desprinde usor concluziile corecte, cele in care nu exista o latura subiectiva, cele care duc spre lipsa starii de necesitate. Cea invocata sub numele de prezumtie de nevinovatie. Din pacate, in Romania, astfel de situatii sunt consumabile de importanta nationala. Vedem oameni, nu numai din spectrul politic, ridicati de elemente ale structurilor de siguranta si ordine, adusi grabnic spre audieri, iar in acele situatii cand la capatul procesului instanta se pronunta pe nevinovatie, subiectul respectiv nu mai intereseaza pe nimeni. Dar, raul a fost deja facut.
Ramane sa intelegem ceea ce trebuie: sa avem puterea sa separam, cu intelepciune, cu maturitate si chiar cu chibzuinta, o fapta presupusa a fi savarsita de una consumata si constatata prin decizie definitiva a justitiei. Aici cred ca se afla cel mai puternic postament al institutiei statului de drept. Un stat pe care il vrem cu totii, fie ca astazi suntem la putere, fie ca maine putem ajunge in opozitie.